Un sat care striga in tacere dupa ajutor! * de la an la an terasamentul unui deal se lasa, fapt care ii ingrijoreaza pe localnicii din aproximativ 20 de case* autoritatile nu au luat pana cum nicio masura*

„Noi ne-am crescut şi ne-am făcut datoria; acu veniţi voi. Să fiţi sănătoşi!…Uite pământul ăsta: m-a făcut să asud; am muncit toată viaţa pentru el, de cele mai multe ori fără să mă răsplătească; m-am supărat şi l-am blestemat, — dar nu m-aş duce de pe el pentru nimic în lume. Nădăjduiesc că tot aşa o să faci şi tu şi că n-o să mai pleci. Aci suntem născuţi şi eu şi maică-ta şi părinţii noştri şi părinţii părinţilor noştri…”

serbesti
Dealul Serbestiului, cum era odata
La o distanta de aproximativ 45 de kilometri de Focsani, intr-un loc in care susurul paraului vara parca-ti sopteste o tainica poveste, se afla situat Șerbeștiul – sat ce apartine comunei Vidra, Vrancea. Un sat cu peisaje de un colorit aparte, cu traditii pastrate cu sfintenie din mosi-stramosi, cu oameni pentru care cuvantul ACASA este mai important decat orice. Paradoxal, la pol opus, despre Serbesti se stiu prea putine lucruri, localitatea fiind ca mai toate celelalte din mediul rural una despre care nu veti gasi prea multe la o simpla cautare pe Google, singurul lucru exact fiind … starea vremii. Si cu toate acestea aici, la Serbesti, traiesc parintii, bunicii si, poate, strabunicii multora dintre noi. Cat despre oamenii si asezarea in sine putem spune ca, la capitolul infrastructura, sta destul de rau , de fapt nu „rau” ar fi cuvantul cel mai potrivit ci mai degraba aproape normal pentru un sat care nu a starnit inca interesul edililor locali prin vreo posibila afacere sau investitie din care sa castige „toata lumea”. Daca e sa fim sinceri pana la capat, sunt cateva lucruri care sar in ochi: gropile si, ce este mai important, un deal care de zeci de ani o cam ia la vale, spre disperarea multora sau nepasarea altora. Deal despre care localnicii spun ca „nu aluneca, asa a fost intotdeauna”, dar al carui terasament de deterioreaza de la an la an, punand in pericol aproximativ 20 de gospodarii. Un semnal de alarma, un strigat de ajutor in tacere pe care cei care au urechi de auzit il vor auzi daca vor. Iar cei care nu vor sa auda, mai devreme sau mai tarziu vor plati prin suferinta oamenilor atunci cand dealul chiar va aluneca la vale inghitind casele. Un localnic povestea ca, daca s-ar fi plantat ceva pe acel deal cu ani buni in urma, acest lucru ar mai fi oprit din alunecarile de teren de acum. Cert este un lucru: in dealul respectiv exista crapaturi in teren chiar si de un metru adancime, iar vazute in perspectiva, lucrurile nu arata chiar roz. Daca, insa, de acum inainte s-ar face ceva poate ca pe viitor vor fi evitate situatii neplacute. Oricum, spuneti-le cum vreti, realitatea exista chiar sub nasul autoritatilor care nu au luat pana acum nicio masura…. Dar sa lasam deoparte partile mai putin bune, deoarece, intotdeauna, indiferent cat de rai sunt asa ca fiinte cateodata, tot oamenii sunt cei care insufletesc fiecare asezare, iar cei din Serbesti sunt simpatici, harnici si saritori. Pentru ca atunci cand ajungi la ei te fac sa te simti ca si cum ai apartine locului, ca si cum ai fi… „de acolo”. Si aceasta se datoreaza bunului simt cu care te saluta, ca si cum te-ar cunoaste de o viata!
Ce spune specialistul: Trebuie doar sa fie interes, ca solutii se gasesc ! 

„Dupa parerea mea nici nu e nevoie de multe explicatii, deoarece fotografiile fac acest lucru, fiind foarte bine realizate. Numai ca, din pacate, (si aici situatia nu e singulara) localnicii stau si asteapta interventia autoritatilor sau pe cea divina, cand o parte din solutii se afla si la indemana lor. Cativa pomi se pot planta si de catre oameni, iar interzicerea pasunatului pentru o perioada de timp, care sa permita refacerea covorului ierbos, este necesara. Minime lucrari de amenajare funciara sub indrumarea unui specialist de la ANIF se pot face de catre Primarie, folosindu-se de cei care primesc ajutor social si cu localnicii direct afectati. Acolo sunt necesare si stavilare construite din nuiele care sa impiedice pamantul sa mai alunece, lucrari de drenare a apelor rezultate in urma ploilor.etc. In acest moment unele lucruri se pot face cu mult mai putini bani decat atunci cand va fi prea tarziu, iar oamenii vor fi direct afectati. Atunci sa vedeti acuzatii si dispute! Se poate cere sprijinul voluntarilor si a celor de la Ocolul Silvic.Trebuie doar sa fie interes, ca solutii se gasesc!”, si-a exprimat punctul de vedere Simion Cazan, consultant dezvoltare rurala in cadrul „Agro Habitat Rural”. (Lia Dumitru)