La Moara cu Noroc a lui mos RĂCHIȚEANU! – Fragment din lucrarea monografica despre satul Mărtinești, județul Vrancea.

„Poc-poc, poc-poc  – parcă și-acum îmi răsună în urechi păcăniturile motorului în doi timpi, șurubărit de  moș Dumitru Răchițeanu.

moara cu noroc

– „Trage mălaiul”, răsuna din podul morii glasul gospodarului căruia i se apropia rândul să toarne boabele de porumb în fălcile ronțăitoare ale pietrei de moară. Moș Dumitru, alb, din cap până-n picioare, lua o mână de mălai, o prefira printre degetele-i butucănoase, apoi regla, după o lecție numai de el știută, pasul uriașei râșnițe. Pe dedesubt, cureaua de transmisie dintre motor și axul pietrei se mișca precum un șarpe lung, fără măsură, luându-ne ochii. Baba Marița lu Perca, cea care se ocupa de umplutul sacului cu mălai, avea tipicul ei: când simțea că gura se golește de boabe, lua o măturică, aduna într-un găvănel mălaiul din toate ungherele coveții acelea uriașe, cu religiozitatea omului care știe ce înseamnă o gură de hrănit. Bruma aceea de mălai era răsplata ei cea mai de preț pentru roboteala din ziua ce se scurgea. Îl prefira cu grijă într-o traistă, pe care, la plecare, târziu, spre seară, o agăța pe umăr, ca pe o poșetă…  Moș Dumitru Răchițeanu și-a tras moară la intersecția cunoscutei ulițe a morii din Mărtinești cu șoseaua ce duce la Vîjîitoarea, la începutul anului 1940. De loc din Pardoșii Buzăului, își luase nevastă din Tătăranu, fata dascălului, și, cum acolo funcționau câteva mori, s-a gândit, și bine a făcut, să ridice una la noi în sat. Ani la rândul, locuitorii Mărtineștiului s-au folosit de priceperea lui moș Dumitru. Vara, când se mai ostoiau treburile pe câmp, desfăcea capacul pietrei și se apuca, la fel ca un spițer dentist, să-i repare dinții, cu un ciocan special, asemenea unui piolet folosit de alpiniști. Operațiunea aceasta dura chiar și câteva săptămâni, perioadă în care moș Dumitru, ajutat de câțiva mecanici ce se aciuaseră pe lângă el, făcea și o revizie la agregatele mecanice. Scotea pistoanele motorului, le aleza la atelierul de la semeteu, le ungea cu vaselină, le făcea proba. Cureaua lată, de-atâta răsucire, ici-colo se mai rupea. O dădea jos de pe tamburi, o ungea cu ulei de in și o cusea prin părțile degradate. Și-apoi, din nou, poc-poc, poc-poc, oamenii umpleau curtea morii cu căruțele pline cu saci cu porumb, așteptând, în ordine, la rând ca la moară. Asta până-ntr-o zi, la începutul anilor 1960, când lui moș Dumitru, nu am aflat de ce, i s-a tras mălaiul, predând moara întreprinderii de resort de la nivelul raionului. A luat, însă, cu el, motorul în doi timpi, căruia i-a găsit utilitate la grădina de legume. Pe axul lui a atașat o pompă cu care scotea apă din baltă, pe care o trimitea pe canalul mare, asigurând necesarul de apă pentru toate culturile. Împreună cu nepotul lui, Cornel Răchițeanu,(colegul meu de internat, care acum e în Canada, la Toronto, după ce ani buni a lucrat ca inginer energetician), ne învârteam pe lângă moș Dumitru, care asculta cu urechea bunul mers al motorului. Ne bucuram când apa de la sorbul pompei scădea, fiindcă acolo se adunau pești – cărășei, lini, țipari, cleni, purcoiași – iar noi ne buluceam să-i prindem cu o sită veche de mălai. Avea un ucenic din Tătăranu moș Dumitru, un tinerel cu fața ca de tăciune, negricios, că de se-ntâmpla să dăm noaptea, nas în nas cu el, o rupeam la fugă. Însă eu mă atașasem de flăcăul acela, cu salopetele sclipind de unsoare, fiindcă-mi arăta și se străduia să-mi explice câte ceva din tainele funcționării motorului în doi timpi. Îl botezaseră Cibrit, iar celor din jurul meu nu le-a fost prea greu să-mi pună în cârcă și mie porecla asta,(de care, în sinea mea eram mândru) poate că și din cauza faptului că și eu sunt (ceva) mai tuciuriu la față (…) – Virgil Matei, 28 novembre 2015, Brăila.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s