23 Martie – Ziua mondială a meteorologiei

Ziua mondială a meteorologiei (World Meteorological Day) se marchează la 23 martie, din 1961, și reprezintă intrarea în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenției ONU care a transformat vechea Organizație Meteorologică Internațională într-o organizație interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizația Meteorologică Mondială (OMM). În 1951, aceasta a devenit agenție specializată a ONU pentru meteorologie, hidrologie operațională și științe conexe geofizice.Misiunea sa fundamentală este de a sprijini țările lumii în furnizarea de servicii meteorologice și hidrologice, de a proteja viața și proprietatea de dezastre naturale legate de vreme, climă și apă, de a proteja mediul, precum și de a contribui la dezvoltarea durabilă. Acest lucru nu se poate întâmpla fără observațiile, cercetarea și operațiunile necesare care dezvoltă înțelegerea și cunoașterea vremii și a climei.
 
calendar-ecologic
 
“MAI CALD, MAI USCAT, MAI UMED: SĂ PRIVIM VIITORUL ÎN FAȚĂ” – Mesajul secretarului general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, Petteri Taalas
 
„Schimbările climatice afectează mediul nostru natural şi antropic. Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, la fel și temperatura din atmosfera inferioară şi cea a oceanelor. În prezent, Terra este deja cu 1ºC mai caldă decât la începutul secolului XX. Comunitatea internaţională a recunoscut în mod unanim necesitatea întreprinderii de acţiuni îndrăzneţe. Anul trecut, guvernele au adoptat Acordul de la Paris pentru “a menţine creşterea temperaturii medii globale în limita a mai puţin de 2ºC faţă de nivelul din perioada pre-industrială şi pentru a continua eforturile de limitare a creşterii temperaturii cu cel mult 1,5ºC. Acesta este un angajament ambiţios, iar planurile naţionale adoptate până în prezent ar putea să nu fie suficiente pentru evitarea unei creşteri de 3ºC. Totuşi, dispunem de cunoştinţele şi de uneltele necesare pentru a face faţă viitorului. Organizația Meteorologică Mondială şi Serviciile Meteorologice şi Hidrologice Naţionale joacă un rol esenţial în construirea unor societăţi adaptabile la climă. Din cauza emisiilor din trecut şi din prezent, trebuie să ne pregătim pentru un viitor în care vor fi mai multe zile caniculare, mai multe nopţi calde şi mai multe valuri de căldură. Acestea vor afecta sănătatea populatiei şi vor tensiona societatea umană. Putem reduce riscurile de sănătate cauzate de căldură prin punerea în funcţiune a unor sisteme de avertizare timpurie a hazardelor multiple, care să emită, în timp util, alerte către factorii de decizie, serviciile de sănătate şi publicului larg. De asemenea, trebuie să abordăm fenomenul de secetă într-un mod mai proactiv, printr-un management integrat al acestuia. Trebuie să furnizăm decidenţilor linii de ghidare în politici eficiente şi în strategii de management al terenului. De asemenea, trebuie să îmbunătăţim accesul la cunoştinţele ştiinţifice şi să împărtăşim bunele practici în abordarea secetei. Schimbările climatice amplifică şi riscul producerii de precipitaţii abundente şi de inundaţii. Putem proteja vieţile oamenilor şi proprietăţile acestora în faţa unor astfel de hazarde prin realizarea de prognoze bazate pe impact. Acest tip de abordare a riscului de producere a dezastrelor este cea mai eficienta modalitate de a furniza managerilor situaţiilor de risc informaţii pe baza cărora aceştia să poată să acţioneze. Agenda 2030 a Oraganizației Națiunilor Unite şi Obiectivele Dezvoltării Durabile îşi propun asumarea necondiţionată a eradicării sărăciei la nivel global. Aceasta presupune îmbunătăţirea securităţii alimentare, precum şi accesul tuturor la apă potabilă şi la salubritate. Strategia impune utilizarea de energie curată şi dezvoltarea unor așezăminte care să deţină capacitatea de a se adapta, promovând, de asemenea, managementul durabil al ecosistemelor naturale.Constituirea unor comunităţi adaptabile la climă şi vreme reprezintă o parte vitală a acestei strategii destinate dezvoltării durabile.
 
Comunitatea OMM va continua să sprijine ţările în eforturile lor de dezvoltare durabilă şi de abordare a schimbărilor climatice prin furnizarea celor mai avansate servicii ştiinţifice şi operaţionale pentru prognoza vremii, pentru climă, hidrologie, oceane şi mediu.
 
Vă mulţumesc!”
sursa: ANMH
editare: Lia Dumitru
Anunțuri

21 Martie – Ziua Poeziei şi a Pădurilor. Ce mai sarbatorim astazi!

 

Ce sarbatorim pe 21 Martie

  • Ziua mondială a teatrului de păpuși
  • Ziua Internationala a Poeziei
  • Ziua internațională a copiilor străzii
  • Ziua internațională a Sindromului Down
  • Ziua internațională de luptă pentru eliminarea discriminării rasiale
  • Ziua internațională a pădurilor
  • Ziua internațională de combatere a insomniei

 

ziua de 21 martie 2016

 

  * Ziua Internațională a Poeziei este pe data de 21 martie și este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, “Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor. Primele manifestări dedicate “Zilei internaționale a poeziei”, în România sunt legate de Fundația Culturală „Orient Latin” si de Asociația Culturală ADSUM care organizează, separat, din anul 2005 respectiv 2008, spectacole pentru marcarea acestui moment. Spectacolele Asociației Culturale ADSUM incep la Palatul Suțu, iar anii următori (până in 2012 inclusiv) manifestările capătă amploare fiind găzduite de Biblioteca Națională a României si Palatul Național al Copiilor După anul 2009 ideea de a organiza manifestări dedicate “Zilei internaționale a poeziei” este preluată de tot mai multe asociații culturale, ligi și alte societăți ale scriitorilor din România.

poezia

 

  * Ziua Mondială a Teatrului de Păpuși („Puppet World Theatre Day”) a fost nițiată de Teatrul de păpuși „Dzhivada Zolfagariho” din Iran, marcarea acestei zile a fost supusă spre dezbatere la al XVIII-lea Congres al Uniunii Internaționale de Marionnette (UNIMA), desfășurat la Magdeburg, în 2000. Doi ani mai târziu, la o reuniune a Consiliului Internațional al UNIMA, din iunie 2002, de la Atlanta, a fost stabilită data de 21 martie pentru celebrarea Zilei Mondiale a Teatrului de Păpuși, sărbătorindu-se pentru prima dată în 2003. Această zi, marcată de multă veselie și bună-dispoziție, reprezintă și un prilej pentru a-i sărbătorii pe artiștii din acest domeniu (segment al artei), din întreaga lume. Pe scena teatrului de păpuși, se împletesc vechile tradiții cu metodele moderne.

pinocchio-paul-baila

 

* În fiecare an, pe 21 martie, în toată lumea se sărbătoreşte  Ziua Internaţională a Copiilor Străzii. Această zi a fost stabilită în 1998, prin rezoluţia Forumului Internaţional „Prietenii copiilor străzii”, desfăşurat la Varşovia. Instituirea unei astfel de zile a apărut ca un demers necesar pentru a readuce, an de an, în conştiinţa comunităţii internaţionale, responsabilitatea fiecărei naţiuni şi a fiecăruia dintre noi de a respecta şi promova drepturile fundamentale ale copiilor şi, mai ales, ale copiilor străzii. O zi a copiilor care trăiesc pe stradă poate fi considerată o invitaţie la reflecţie, la autocontrol, cel puţin al limbajului, făcându-se apel la capacitatea de înţelegere umană că dincolo de etichete („aurolac”, „boschetar”) se află fiinţe cu traume, sentimente, speranţe asemănătoare cu ale tuturor oamenilor. Fiinţe care au nevoie nu numai de ajutor material, medical, psihologic, dar şi de acceptarea şi dragostea semenilor lor.

copiii-strazii

 

* Ziua mondială a sindromului Down este o zi de conștientizare, la nivel global, a problemelor cu care se confruntă cei care suferă de acest sindrom, o afecțiune congenitală cauzată de existența unui cromozom suplimentar – 21. Anul acesta, Ziua mondială a sindromului Down se află la cea de-a XI-a ediție și are ca temă „Prietenii mei, comunitatea mea”, potrivit site-ului dedicat zilei worlddownsyndromeday.org. Activitățile și evenimentele sunt axate pe prezentarea abilităților și a realizărilor persoanelor cu sindrom Down. Aceste evenimente se concentrează, de asemenea, pe încurajarea independenței, a autoreprezentării și pe libertatea de a alege pentru persoanele cu acest sindrom. Organizația Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down insistă asupra importanței mediului familial și a rolului pozitiv pe care acesta îl are în dezvoltarea și susținerea acestor persoane. Oamenii cu sindromul Down trebuie, la fel ca toți ceilalți oameni, să beneficieze de drepturi egale, atât în perioada copilăriei, cât și în cea a maturității, să li se ofere aceleași oportunități și să aibă dreptul la propriile alegeri. În România, Ziua mondială a sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, când au avut loc evenimente în 18 orașe.

sindrom-down

 

* Ziua internațională pentru eliminarea discriminării rasiale a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în anul 1966, prin Rezoluția 2142. Ziua de 21 martie a fost aleasă în memoria celor 69 de persoane ucise de poliție în anul 1990, în Sharpeville, Africa de Sud, în timpul unei demonstrații pașnice împotriva legilor care justificau apartheidul, adică politica de segregație rasială practicată până în anul 1991 de guvernul Republicii Sud-Africane. Ziua de 21 martie marchează și începutul Săptămânii de solidaritate cu popoarele, care luptă contra rasismului și discriminării rasiale, marcată anual, la inițiativa Adunării Generale a ONU, începând cu anul 1979.Tot la 21 martie, în amintirea aceluiași masacru din Sharpeville, 1990, în Africa de Sud este marcată și Ziua Drepturilor Omului.

ziua-internationala-impotriva-discriminarii-rasiale

 

  * Ziua internațională de combatere a insomniei

Incepand cu anul 2001, ziua de 21 martie a fost desemnata ca zi internationala de combatere a insomniei, tulburare a somnului care se manifestă prin reducerea duratei și/sau profunzimii lui. Aceasta poate fi provocată de boli febrile, cardiovasculare, crize abdominale dureroase, nevralgii, hipertensiune,nevroze, psihoze,encefalite, intoxicatii, diabet, uremie, hipertiroidie, surmenaj fizic, intelectual sau moral, criză emotivă, etc. Cel mai general simptom este somnul nestatornic și superficial. Simptome:

  • dificultate la adormire, fiind necesare mai mult de 30-40 de minute până la instalarea somnului;
  • somn agitat, în reprize, lucru care la persoanele tinere este însoțit de depresie;
  • trezirea înainte de ora normală, fără posibilitatea de a adormi din nou;
  • stare de oboseală dimineața;
  • prezența migrenelor, a stărilor de iritare și dificultatea de concentrare.

In concluzie, somnul e singura modalitate de a ne reincarca mintea si de a reface neurotransmitatorii importanti. De asemenea, in timpul somnului, corpul se reface cel mai bine, prin reconstruirea si refacerea tesutului muscular. Consecintele unui somn prea scurt sunt semnificative. Exista din ce in ce mai multe dovezi care indica faptul ca lipsa cronica de somn creste riscul unei morti premature.

insomnia

 

  * Ziua internațională a pădurilor

Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de către Adunarea Generală a ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaționale a pădurilor, în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), cu guvernele, cu organizațiile internaționale și regionale, precum și cu părțile interesate, inclusiv cu societățile civile. Omenirea nu și-a pus problema rolului pădurii în mod științific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creștere importantă în utilizarea și exploatarea lemnului. Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului și exercită funcții vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri. Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafața terestră, adunând peste jumătate din speciile terestre de animale, plante și insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice și contribuie la menținerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon și a umidității din aer. Totuși, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale și de sănătate, este distrusă o mare parte a pădurilor de care avem nevoie pentru a supraviețui. Defrișările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrișările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

21 martie – Ziua Poeziei şi a Pădurilor: Aşadar, o poezie compusă de tatăl meu, fost pădurar, dedicată pădurilor lui dragi.

Trei deceni lunecara
Fie iarna fie vara
Pe poteci intunecate
Eu eram cu flinta-n spate
Si pazeam codrii sa creasca
Fauna si flora sa se inveseleasca
La paza seara de seara
Faceam si control la bara
Padurea nu se taia
C-aveam grija toti de ea
De cand cu democratia
S-a instalat saracia
Acum baietii isteti
Fac din padure paleti
Si padurile le taie
Si se uita-n sus sa ploaie
Putinel praful sa-l-moaie
Cu drujba si cu tractorul
Sa distruga viitorul. (Viata in Roma)

viata in roma
Foto: https://www.facebook.com/ViataInRoma/timeline

surse: Agerpres, Viata in Roma, Radio Iasi

editare: Lia Dumitru

5 martie – Istoricul zilei!

* Într-o zi de 5 martie 1968 debuta Festivalul Internațional de Muzică Ușoară „Cerbul de Aur”, eveniment ce a impus scenei, de-a lungul timpului, vedete care s-au bucurat de mare succes atat în țară cat și în străinătate. Printre artiștii străini ce s-au aflat pe scena festivalului se numară: Diana Ross, Sheryl Crow, Waldo, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Familly, Simple Minds, Amália Rodrigues etc.

* Tot intr-o zi de 5 martie a încetat din viaţă scriitoarea Hortensia Papadat Bengescu, autoarea a multor romane din care amintim: „Concert din muzică de Bach”, „Straina”, etc. Căsătorita de la numai 20 de ani, universul casnic îi părea scriitoarei carceral, nu atât din pricina celor cinci copii, cât mai ales a unui soţ care nu-i putea aprecia înclinaţiile literare. În puţinul timp liber, Hortensia Papadat Bengescu purta corespondenţe cu numeroase personalităţi ale vremii, intr-una dintre epistole marturisind catre Garabet Ibrăilean temerile cu privire la valoarea textelor pe care le scrie: „O oglindă, cred eu, nu e ceva adânc, e o muchie de răsfrângeri trecătoare. Eu simt, nu calculez, atmosfera unei scrieri, ca şi a unui loc, de aceea probabil nu m-am dat la fund, instinctiv, nu am calculat, nici nu am zburat prea sus. Cu ea, ca şi cu celelalte, am trecut prin fazele mele obicinuite şi singurele în care mă decid să scriu. Am scris în «căldură», apoi am crezut că nu e tocmai rău ce am făcut, pe urma nu am mai deosebit nimic, apoi am socotit că e mai puţin ca nimic, că e prost, neînsemnat, şi acum nu-mi dau seama şi aştept să văd ce credeţi fără înconjur” . (Ziarul Metropolis)

Va invitam sa urmariti mai jos un fragment din romanul ecranizat al Hortensiei Papadat Bengescu, „Concert din muzica de Bach”. Scenariul şi regia: Dinu Tănase. Distribuţia: Fory Eterle, Irina Petrescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ica Matache, Dana Comnea, Carmen Strejac, Cornel Coman, Mihaela Gagiu, Dorin Varga, Ioana Ciomartan, Ada Azimioara, Radu Ionescu.

 

hpb
Hortensia Papadat Bengescu

1696 – S-a născut pictorul şi gravorul Giovanni Battista Tiepolo.(m. 27 martie 1770)

1827 – A încetat din viaţă Pierre Simon Laplace, astronom, matematician şi fizician (n. 23 martie 1749)

1827 – A încetat din viaţă Alessandro Volta, fizician italian; a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unităţii de tensiune electrică (volt) (n. 18 februarie 1754)

1870 – S-a născut Frank Norris, scriitor american.(m. 25 octombrie 1902)

1889 – La Ateneul Român a avut loc primul concert susţinut de orchestra “Societăţii Filarmonice Române”, în prezent Filarmonica “George Enescu”.

1920 – S-a născut Radu Stanca, poet, dramaturg, regizor, mentor şi membru marcant al Cercului Literar de la Sibiu unde au activat nume importante ale literaturii române, precum Ion Negoiţescu şi Nicolae Balotă (m. 26 decembrie 1962)

1922 – S-a născut Pier Paolo Pasolini. A fost mai întâi un redutabil scenarist, apoi a devenit un important regizor de film, recunoscut și premiat internațional, dar și un remarcabil poet și scriitor italian.

1939 – A încetat din viaţă Moses Gaster, istoric literar şi folclorist (n.17 septembrie 1856)

1944 – A încetat din viaţă Max Jacob, poet şi pictor , în lagărul nazist de la Drancy; a fost unul dintre iniţiatorii cubismului şi suprarealismului în arta franceză a secolului XX. (n.12 iulie 1876)

1953 – S-a stins din viaţă compozitorul, pianistul și dirijorul rus Serghei Prokofiev, considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX.

1968 – A debutat Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur. Festivalul a impus de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes în țară și în străinătate. „Printre artiștii străini ce s-au aflat pe scena festivalului se numară: Diana Ross, Sheryl Crow, Waldo, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Familly, Simple Minds, Amália Rodrigues etc

 

puteti citi intregul material aici

editare: Lia Dumitu

 

10 februarie – istoricul zilei

GSV MEDIA istoricul zilei

La 10 februarie 2005 a încetat din viaţă dramaturgul american Arthur Miller (n. 17 octombrie 1915). Printre cele mai cunoscute piese ale sale figurează „Moartea unui comis-voiajor” şi „Cruciatul”, un studiu devastator despre puterea isteriei maselor, inspirat de propria experienţă în perioada vânătorii de comunişti declanşată de McCarthy. A fost laureat al Premiului Pulitzer pentru Dramaturgie şi soţul lui Marilyn Monroe.

intregul material pe: http://www.mediafax.ro/cultura-media/semnificatii-istorice-pentru-data-de-10-februarie-15057728

 

20 de ani de la moartea ultimului Senior al Romaniei – „”Saraca tara asta, Doamne, oare prin ce-o mai trece?”

În 11 noiembrie 1995, unul din fondatorii democraţiei din România părăsea această lume.corneliu coposuCORNELIU COPOSU nu a beneficiat de funeralii naţionale şi nici de onoruri militare, dar sute de mii de oameni veniţi din întreaga ţara au trecut atunci pe la căpătâiul Seniorului spunând: „Iartă-ne!”.Viaţa sa exemplară rămâne un model de moralitate, iar liniile politice formulate de ultimul mare lider ţărănist constituie fundamentul politic al României euroatlantice.Seniorul rezistase timp de 17 ani umilinţelor şi torturilor din închisorile comuniste şi apoi încă 25 de ani, presiunilor Securităţii. În 8 ianuarie 1990, Corneliu Coposu devenea preşedintele Partidul Naţional Creştin-Democrat, primul partid înfiinţat în România postdecembristă şi continuatorul PNŢ, partidul istoric desfiinţat de comunişti. Coposu îşi ţinuse promisiunea făcută în închisoare lui Iuliu Maniu de a nu lăsa partidul să moară. Într-o Românie abia ieşită din comunism, intrarea în viaţa publică a foştilor deţinuţi politici a fost un adevărat şoc, la fel şi discursul politic al lui Coposu, total diferit de cel al activiştilor de partid. Pentru Coposu era obligatorie garantarea proprietăţii, în timp ce Constituţia adoptată în 1991 stipula doar protejarea proprietăţii, iar preşedintele de atunci al ţării, Ion Iliescu, socotea că proprietatea este un moft… Petre Tuţea l-a considerat pe Coposu „ultimul senior al României”, dar presa vremii îl numea duşman al poporului, străin, burghez, moşier sau titra: Coposu s-a înţeles cu ungurii să vândă Ardealul, Coposu – amantul Doinei Cornea, Corneliu Vadim Tudor îl avea în vizor permanent şi îl batjocorea  în revista România Mare. Senatorul-poet Adrian Păunescu îi acuza că a fost informator al Securităţii, iar preşedintele de atunci Ion Iliescu îl soma „nu ne mai puneţi, domne, sula-n coastă!“. La toate acestea, cu calmul său de ardelean, Seniorul spunea: „In momentul când ai trecut prin ce am trecut eu în închisoare, toate mi se par mărunţişuri şi neimportante…. Niciodată nu mi-am pierdut încrederea în oameni.”

cititi intregul material aici

1 Noiembrie – Ziua radioului național

ziua radioului
La 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, se inaugura, cu apelul ”Alo, Alo aici Radio București, România”, postul național de radio.

Primele cuvinte rostite

Emisiunile ”radiotelefonice” au debutat cu timiditate în 1921, însă abia prin 1924-1925 au început să fie realizate cu regularitate. Primele cuvinte au fost rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei românești, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ”Un suflet nou”. În ziua inaugurală, postul național de radio a difuzat muzică de dans, informații din presă, buletine meteo și știri sportive.

Vocile Radioului

La microfonul radioului au vorbit, pe rând: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Ion Finteșteanu, Constantin Nottara, George Vraca ș.a.Ulterior, și-au făcut debutul emisiuni dedicate atât femeilor, cât și temelor culturale, dar și o serie de transmisiuni umoristice și emisiuni clasice: ”Ora copiilor”, ”Ora veselă”, Teatrul radiofonic, cursuri de limbă străină, ”Cronica dramatică”, ”Cronica literară”, ”Cronica cinematografică”. Emisiunile erau alcătuite de un consiliu condus de Dragomir Hurmuzescu, din care făceau parte I. Al. Brătescu Voinești, Dimitrie T. Alesseanu și Mihail Jora. La 10 martie 1929, a debutat la microfon cel care a ținut cele mai multe conferințe radiofonice: Nicolae Iorga. Ulterior, din primele lui cuvântări a fost editat volumul ”Sfaturi pe întuneric”. Preocupări privind înființarea unui post de radio au existat încă din 1925, când a luat ființă asociația ”Prietenii radiofoniei”, grupare condusă de profesorul Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electrotehnic al Universității din București. Radiofoniștii români organizau conferințe cu caracter științific și inițiau, de două ori pe săptămână, joia și sâmbăta, la ora 21.30, audiții radiofonice. În vara anului 1925, au fost realizate primele emisiuni cu prilejul expoziției ”Luna Bucureștilor”. Prima publicație despre radiofonie — ”Radio-român” a apărut la 13 septembrie 1925, urmată, o lună mai târziu, de revista ”Radiofonia”. La 13 iunie 1926 a avut loc primul Congres al Radiofoniștilor români. Legea pentru instalarea și folosința stațiunilor și posturilor radioelectrice care consfințea monopolul statului asupra posturilor de emisie și asupra posturilor de radiorecepție a fost adoptată în iulie 1925, câteva luni mai târziu fiind adoptat și Regulamentul pentru aplicarea Legii mai sus amintite, în care se preconiza înființarea unei societăți de difuziune pe acțiuni (60% capital de stat și 40% capital particular).

Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, adoptat la 15 decembrie 1925, a fost transmis ulterior și Oficiului Internațional de Radiofonie de la Geneva.

Prima Adunare generală a Societății de Difuziune Radiotelefonică a avut loc la 17 ianuarie 1928, în cadrul căreia a fost aprobat statutul de funcționare și a fost ales primul Consiliu de Administrație. S-au organizat comisiile și comitetele pe probleme și s-au angajat tehnicienii necesari. Consiliul de Administrație s-a întâlnit pentru prima dată la 5 martie. În luna iunie a fost cumpărat primul imobil al SRR, situat pe strada General Berthelot la nr. 60. În cele din urmă a fost încheiat un contract cu Marconi’s Wireless Telegraph Co. Ltd. pentru cumpărarea și instalarea unui emițător radio cu puterea de 18 kW, iar temporar, până la darea în funcțiune a acestuia, a unui emițător de 400 W. Societatea de Difuziune Radiotelefonică a devenit Societatea Română de Radiodifuziune, la 4 aprilie 1936. A urmat inaugurarea, în 1952, a clădirii actualului sediu (începută în 1949), iar în 1961 a fost deschisă Sala de concerte ”Mihail Jora”. În anul 1956, a fost înființată Televiziunea Română, cu care Radio România a fuzionat, formând împreună instituția numită Radioteleviziunea Română. În 1994, prin Legea nr. 41 din 17 iunie, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune s-au înființat ca …”servicii publice autonome, de interes național, independente editorial…”.

În prezent, Radio România emite pe trei posturi naționale: Radio România Actualități, Radio România Cultural și Antena Satelor. De asemenea, emite la nivel internațional prin Radio România Internațional 1 (în limba română) și Radio România Internațional 2 și 3 (în limbi străine), iar la nivel regional prin 8 studiouri regionale. Oferta Radio România este completată de un post regional dedicat exclusiv muzicii clasice, Radio România Muzical, dar și de Radio3Net ”Florian Pittiș”, singurul post din țară exclusiv online.

sursa text/foto: http://www.agerpres.ro/

150 de ani de diplomaţie – Ministerul Afacerilor Externe

11263139_10152429140362168_2163458633914968438_oÎn data de 27 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza, Domn al Principatelor Unite semna Decretul Domnesc nr. 168 pentru înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine. Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”.

Înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine vine la scurt timp după un moment fundamental pentru naţiunea română: 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Ales la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi 24 ianuarie în Ţara Românească, Alexandru Ioan Cuza a devenit domnitorul celor două ţări române. Prin activitatea intensă politică şi diplomatică, pe lângă puterile vremii, Alexandru Ioan Cuza a reuşit, în 1862, să înfăptuiască unitatea administrativă şi constituţională a Principatelor Unite.

Astfel, la 24 ianuarie 1862 Moldova şi Ţara Românească au format statul unitar cu denumirea oficială ”Principatele Unite ale Ţării Româneşti şi Moldovei”, cu capitala la Bucureşti, fiind înfăptuită unificarea administrativă, cu o singură adunare legiuitoare şi un singur guvern. După şase luni, a fost înfiinţat Ministerul Afacerilor Străine, condus de Apostol Arsache, ca o dovadă a recunoaşterii importanţei reprezentării intereselor naţionale ale statului nou format şi a promovării unităţii de neam şi de limbă. Anul acesta, Reuniunea Anuală  a Diplomaţiei  Române s-a desfăşurat sub semnul aniversării celor 150 de ani de la înfiinţarea ministerului.

continuarea pe: http://mae.ro/node/12522

http://www.mae.ro/node/15028

foto: facebook