Cazul barbatului de etnie rroma batut in Primaria Focsani nerezolvat nici pana acum./ Barbatul este hotarat sa își caute dreptatea la forurile superioare!

„Luaţi împreună, rromii și nomazii reprezintă cel mai mare grup minoritar în Europa. Atat in Romania cat si în ţările membre ale Consiliului Europei, discriminarea și alte abuzuri în materia drepturilor omului împotriva romilor și a nomazilor s-au agravat și nici un guvern european nu poate pretinde atingerea unui succes complet în protejarea drepturilor omului pentru membrii acestei minorităţi.”

Bărbat de etnie rroma agresat in Primăria Focsani.

varvara-cazut
Sursa captura foto: Vrancea Media

In urma cu ceva timp presa vranceana semnala un incident grav petrecut in Primaria Focsani. Reamintim pe scurt situatia de atunci: la finele lunii octombrie a.c., pe holul Primăriei, mai exact în Biroul Locativ a avut loc o dispută verbală și apoi una fizică, , între consilierul Dan Grigoraș și un focșănean (Geoni Varvara) venit să-și rezolve problemele legate de fondul locativ. Consilierul primarului Cristi Misăilă l-a agresat fizic pe cetățeanul venit la Primărie, cetățean care a ajuns la Urgențe, preluat fiind de către SMURD, chiar de pe holul institutiei. Imaginile publicate in presa locala îl incriminează clar pe Grigoraș, acesta declarând ulterior că focșăneanul s-ar fi împiedicat de pragul ușii! Imaginile insa îl contrazic în mod clar, cetățeanul fiind proiectat cu violență din birou pe holul Primăriei.

Potrivit Vrancea Media , G. V : „un focșănean venit la Primărie pentru a-și rezolva mai multe probleme, susține că a fost bătut și trântit pe scări de către consilierul primarului Cristi Misăilă, pentru că nu a vrut să plece din instituție când Daniel Grigoraș i-a cerut acest lucru. Focșăneanul a fost preluat de un echipaj SMURD chiar din holul Primăriei, fiind transportat la secția Urgențe cu diagnosticul primar de traumatism prin agresiune și perfuzat de urgență. G. V. a spus că a mers la Primărie pentru că avea niște probleme de rezolvat și că a fost abordat de Daniel Grigoraș. ”Hai ieși afară mi-a spus. I-am zis că nu plec pentru că e dreptul meu de cetățean și am intrat la doamna Stegărescu. I-am spus că știe că nu am lumină de atâta timp. Am acte prin care să dovedesc că nu am atâtea datorii. În timpul acesta a venit din nou acel consilier și mi-a spus să ies afară. M-a împins și m-a aruncat pe hol. Apoi m-a luat la bătaie. Mi-a dat cu pumnii în coaste, cu picioarele”.

Opinia oficiala a consilierul primarului.

COMUNICAT DE PRESA Dan Grigoraș – sursa Vrancea Media

Ca urmare a unor informatii (mai mult sau mai putin intentionat) eronate aparute in presa, consider ca este in interesul opiniei publice sa fac anumite precizari. In data de 25 octombrie 2016, la sediul Primariei Municipiului Focsani s-a prezentat numitul Varvara Geoni, cetatean roman de etnie roma, care locuieste in cartierul Sud, Str. Revolutiei Nr. 16, Bloc C2, ap. 8, intr-un imobil social al Primariei. Trebuie spus faptul ca domnul Varvara Geoni are o datorie de 50.623 lei (adica peste 500 milioane lei vechi), formata din debite la chirie si utilitati. Pentru recuperarea acestei datorii uriase, Primaria Municipiului Focsani l-a actionat in instanta inca din anul 2015, procesul fiind in continuare pe rolul instantei. Din pacate, actionarea in instanta nu a dus nicidecum la achitarea datoriilor, ci doar la un potop de injurii si amenintari din partea acestui individ la adresa colegilor si mai ales a colegelor din Primarie. Din spusele acestora, reiese faptul ca de fiecare data cand a venit sa solicite informatii referitoare la situatia sa locativa, domnul Varvara a fost recalcitrant, proferand amenintari la adresa colegilor. La fel s-a intamplat si astazi, cu diferenta ca de aceasta data am fost personal martor la felul reprobabil in care acest individ intelege sa se poarte cu angajatii Primariei Municipiului Focsani. In fata mea, domnul Varvara a injurat si amenintat colegii (printre care si doua doamne) de la compartimentul „Fond locativ”, ceea ce m-a determinat sa ii solicit sa renunte la tonul jignitor si sa paraseasca institutia. Am fost refuzat si injurat, drept pentru care i-am precizat ca voi chema fortele de ordine pentru a fi evacuat si amendat. Deranjat de atitudinea mea ferma, domnul Varvara a iesit furtunos din birou, continuand sa ameninte in fel si chip pe toti cei prezenti, moment in care s-a impiedicat de pragul usii. Sau s-a aruncat in mod teatral, dorind sa se victimizeze pentru a scapa (in opinia sa) de obligatiile restante. Sincer sa fiu, suspectez ca fiind posibila a doua varianta. In mod firesc am iesit sa vad exact ce s-a intamplat si sa il intreb daca a patit ceva. Raspunsul a venit tot sub forma unor injurii si amenintari, ceea ce mi-a intarit ideea ca totul nu este decat un circ ieftin al unui individ care datoreaza Primariei Focsani o jumatate de miliard de lei vechi. Dupa care, am rugat ofiterul de serviciu sa anunte fortele de ordine si serviciul medical de urgenta. Regret faptul ca Primaria a fost atrasa in acest scandal, insa cetatenii Municipiului Focsani trebuie sa stie ca vor gasi intotdeauna in mine si in colegii mei, dar mai ales in conducerea institutiei, parteneri de dialog politicosi si bine informati, astfel de incidente nefiind decat unele izolate si cel mai probabil starnite de unii care se considera deja in campanie electorala.CONSILIER – DAN GRIGORAS MOCANU

Ce spune Geoni Varvara, barbatul de 60 ani agresat.

13510825_107023896396718_3919055182459492655_n

Din punctul meu de vedere, incidentul petrecut in Primaria Focsani nu si-a gasit inca rezolvare, nici la doua luni de la cele petrecute. In urma comiterii infractiunilor de mutilare si vatamare si altele asupra mea in momentul in care am mers la primarie sa-mi rezolv problemele, politia si procuratura nici dupa doua luni n-au fost in stare sa rezolve nimic ,tergiversand cazul-dorind , probabil, sa-l faca scapat pe acest consilier rasist care maltrateaza si mutileaza pe cei saraci si pe rromi. Prin aceasta scrisoare deschisa vreau sa scot la iveala ,inca odata, MAFIA focsaneana la nivel de administratie locala si legaturile dintre aceasta, primarul Misaila, Politie si Parchet. Pentru ca nu am gasit intelegere si dreptate nicaieri sunt horat sa imi sustin drepturile in fata „CONSILIULUI NATIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINARII”, LA „MINISTERUL JUSTITIEI” precum si in fata „COMISIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI SI IMPLICIT A ROMILOR.” deoarece aceastea mi-au fost grav incalcate. Daca sunt rrom nu inseamna ca trebuie sa fiu bataia de joc a functionarilor publici si nu consider ca trebuie sa fiu tratat altfel decat orice cetatean al Romaniei. Oare vom scapa vreodata de aceasta coruptie? Aveti grija, oameni buni, feriti-va cat puteti sa aveti de-a face cu ei„, scrie Geoni Varvara intr-o scrisoare primita pe adresa redactiei.

Nota: 

„Numai câteva mii de romi din Germania au supravieţuit holocaustului și lagărelor de concentrare naziste. Ei au avut de înfruntat dificultăţi enorme în încercarea de a-și reclădi vieţile, după ce și-au pierdut mulţi membri ai familiei, după ce li s-au confiscat și distrus proprietăţile. Mulţi erau bolnavi. Timp de ani de zile, când unii dintre ei au încercat să obţină compensaţii, cererile le-au fost refuzate. Pentru supravieţuitori, perioada post-Hitler nu a adus dreptate. În mod semnificativ, chestiunea uciderii în masă a romilor nu a fost discutată în cadrul procesului de la Nuremberg. Genocidul romilor abia dacă a fost pomenit în discursul public. Și nu au fost pomenite nici crimele pe care regimul fascist le-a comisîmpotriva romilor, în aceeași perioadă, în alte părţi ale Europei. In Italia, o circulară din 1926 cerea expulzarea tuturor romilor străini “pentru curăţarea ţării de caravanele romilor, care, nu e nevoie s-o amintim, constituie un risc la siguranţa și sănătatea publică, datorită stilului de viaţă caracteristic romilor”. Acest ordin revela clar că scopul era “să lovească romii în punctul cel mai important.” Ce a urmat, în Italia fascistă, au fost discriminări și persecuţii. Mulţi romi au fost deportaţi în lagăre speciale, alţii au fost trimiși în Germania sau Austria și apoi exterminaţi. Regimul fascist Garda de Fier din România a început deportările în 1942. Ca mulţi evrei, circa 30.000 de romi au fost duși peste râul Nistru, unde au suferit foamete, boli și moarte. Doar aproximativ jumătate dintre ei au supravieţuit celor doi ani de condiţii extreme, până când politica s-a schimbat. Istoria represiuniiromilorîn Europa cuprinde perioade anterioare nazismuluiși fascismului. De fapt, ea merge înapoi cu câteva sute de ani – urmînd migraţia romilor de pe subcontinentul indian. Romii erau străinii, folosiţi ca ţapi ispășitori, atunci când lucrurile mergeau rău și localnicii nu voiau să își ia răspunderea pentru o asemenea situaţie. Metodele represive au diferit în timp și au inclus sclavie, asimilare forţată, expulzare, lipsire de libertate și ucidere în masă. În câteva ţări europene trebuie organizate Comisii ‘ale adevărului’, cu rolul de a stabili adevăratele fapte legate de atrocităţile în masă comise împotriva populaţiei rome. În mod ideal, o asemenea iniţiativă ar trebui să fie sprijinită în întreaga Europă. O prezentare completă și o recunoaștere a acestor crime ar putea influenţa îmbunătăţirea gradului de încredere a romilor faţă de societate în general. Nu este surprinzător că mulţi romi continuă sa vadă în autorităţi o ameninţare. Când li se cere să se înregistreze sau să fie amprentaţi, romii se tem de ce poate fi mai rău. Aceasta este cu atât mai ușor de înţeles, cu cât romii explică că ei văd asemănări între o mare parte a retoricii antiroma de astăzi și limbajul folosit în Europa în trecut, de către naziști, fasciști și alţi extremiști. Și în perioada recentă, romii au fost stigmatizaţi în masă, ca fiind criminali, folosindu-se declaraţi izbitor de dure. Un exemplu este Franţa; în iulie-august 2010, guvernul acesteia a decis să deporteze migranţii romi proveniţi din alte ţări UE, chiar cu forţa, acolo unde a fost necesar. Campania guvernului a fost acompaniată de folosirea flagrantă a retoricii anti-roma. Întreaga comunitate roma a fost acuzată de criminalitate. Prezenţa romilor a fost descrisă ca reprezentînd Drepturile Omului pentru Rromii Nomazi în Europa o ameninţare la „siguranţa publică” – un termen juridic, folosit de obicei în situaţii extraordinare, când se consideră că pacea și supravieţuirea statului sunt în pericol. Așa-zisa legătură dintre romi și criminalitate este un refren deseori repetat în discursul motivat de ură. Ea poate fi combătută și neînţelegerile ar putea fi clarificate, dacă interlocutorii rămân deschiși pentru o discuţie raţională. Desigur, există romi vinovaţi de infracţiuni. Unii dintre ei au fost, în plus, exploataţi și organizaţi de traficanţi. Marginalizaţii social și săracii sunt suprareprezentaţi în statisticile de criminalitate în majoritatea ţărilor, din motive evidente. Dar este de asemeni adevărat și că ei sunt, în general, dezavantajaţi de sistemul judiciar actual, ceea ce afectează datele statistice. Aceste chestiuni nu oferă nici o scuză pentru stigmatizarea tuturor romilor – a căror majoritate covârșitoare nu sunt în conflict cu legea. Există un principiu etic crucial, care spune că nu se poate blama un grup întreg pentru ceva făcut numai de unii din membrii săi. Consecinţele declaraţiilor xenofobe ale politicienilor importanţi nu trebuiesc minimalizate. Unele minţi bolnave pot înţelege asemenea declaraţii ca reprezentînd o autorizaţie la răzbunare și chiar la atac fizic. Retorica nefericită, folosită de unii candidaţi în alegerile din Italia, în 2008, a avut ca urmare incidente urâte, de violenţă împotriva romilor și a taberelor acestora. Omorârea cu sânge rece a șase romi, printre care și un copil de 5 ani, în 2008-2009, în Ungaria, a fost comisă într-o atmosferă inflamată de discursuri motivate de ură. Sentimentul anti-roma (romofobia) este din nou exploatat astăzi de grupuri extremiste din câteva ţări europene. De exemplu, s-au raportat violenţe de masă împotriva unor cetaţeni romi în Republica Cehă și Ungaria. Reprezentanţii statului cu care romii tind să se întâlnească cel mai des sunt poliţiștii. În timpul vizitelor mele, am fost uluit – în câteva ţări – de simptomele relaţiilor proaste dintre comunităţile de romi și poliţie. Mulţi romi ne-au dat exemple punctuale despre modul în care poliţia nu i-a protejat împotriva unor atacuri ale extremiștilor. Și mai rău, au existat cazuri când înșiși poliţiștii au iniţiat violenţele. Romofobia continuă să fie larg răspândită în Europa. În vremuri de criză, se pare că tendinţa de direcţionare a frustrărilor împotriva unor ţapi ispășitori crește, iar romii par să fie una dintre ţintele ușoare. În loc să își urmăreasca avantajele proprii în această situaţie tulbure, politicienii de la nivel local și naţional ar trebui să susţină principiile non-discriminării și respectului pentru persoane cu caracteristici diferite. Dacă nu fac mai mult, politicienii trebuie măcar să evite retorica anti-roma în propriile lor declaraţii. Se pot lua un număr de măsuri concrete. Atrocităţile din trecut comise contra romilor să fie incluse în manualele de istorie, în școli. Pentru profesiuni cheie, ca cea de poliţist, trebuie să se ofere o pregătire legată de protecţia romilor împotriva infracţiunilor motivate de ură și de modul cum trebuie romii să fie trataţi atunci când ei se comportă anti-social. Cea mai importantă este nevoia ca politicienii aleși să demonstreze autoritate morală. Ei trebuie să încurajeze – și să aplice în practică – angajamentul de respectare și promovare a drepturilor omului pentru toţi. Sper că această trecere în revistă a politicilor pentru romi în Europa de astăzi va încuraja o discuţie constructivă, pe tema a ceea ce trebuie făcut pentru a pune capăt discriminăriiși marginalizării.”

Thomas Hammarberg – diplomat si aparator al drepturilor oamenilor

Editare : Lia DUMITRU