Punctul de vedere: Autoritățile publice și limita bunului simț :”băi cutare… hai că mă scoți din draci…”.

CaptureFiecare dintre noi avem un caz sau un necaz în viață și poate apelăm la 112. Siguranță și încredere? Din păcate există unele persoane din sistem care ne fac să credem că suntem o țară de plâns sau țara lui Papură Vodă. Să spunem că cineva a apelat la poliția din Urechești pentru a face o sesizare… și ne trezim cu o situație penibilă. Individul care deranjează un cetățean liber, plătitor de taxe și impozite, un biet muritor (posibil persoană publică) … să fiu puțin ironic, sună la șeful de post din comuna Urechești, și domnul polițist (ca să nu zicem milițian) spune despre persoana vătămată: … „nu are ce să vă facă, omul e un terminat”…  Adică nu are bani să vă dea în judecată sau ceva de genul acesta, ca să nu interpetăm în alt mod. Omul jignit de autoritatea statului sună și roagă să se rezolve problema și dl. șef de post devine agresiv verbal folosind cuvintele: „băi cutare… hai că mă scoți din draci…”. 

Nu blamăm poliția română în acest sens. Sunt persoane care își fac cu demnitate treaba, dar din păcate nu există pădure fără uscături și chiar dacă vorbim de cineva care trebuie să respecte legea cu strictețe sau măcar să respecte limita bunului-simț, uite că avem și caricaturi. Aceste persoane nu au ce căuta în așa-zisă haină a statului cu un salariu frumușel. Sunt prea mulți în acest sistem care nu fac nimic. Noi plătim taxe și impozite pentru salariile acestor șmecheri. Incompetența și ipocrizia își spun cuvântul. Nu cred că se schimbă ceva în țara asta dacă tolerăm astfel de gafe. O atitudine a unui domn polițist trebuie să fie în asemenea hal? Se pare că oamenii suferă din multe puncte de vedere, dar dacă ocupi o funcție încerci să îți faci treaba în mod exemplar. Iar respectul trebuie să fie respect indiferent cu ce om stai de vorbă. În ce țară mai întâlnim asemenea cazuri penibile? O să ajungem să uităm că există drepturile omului și dreptul la libertate, la fericire și la viață, adică un drept de mare preț. Dacă ne sunt încălcate aceste drepturi e bine să căutăm un for superior și să stabilim un echilibru în societate. Nu este o societate de tip junglă. Nu suntem noi de vină că autoritățile publice fredonează munca, iar în caz de ceva urgent se fac că plouă. Din păcate dacă nu se lasă cu violență fizică și mortăciuni nu intervine 112. Cred că ne-am obișnuit cu nărav. Ordinea în această lume nu o face poliția, ci omenia. Un om fără bun-simț nu înțelege noțiunea de libertate și moralitate. Cu nervi și cu relații nu schimbăm nimic în România contemporană. Cu manele și bani nu facem dreptate. Iar autoritățile publice nu trebuie să se prefacă în a face treabă.
Un lucru e sigur: NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE! Iar legea este pentru oameni, nu pentru animale. (Dănuţ Belu)
Anunțuri

Postul Sfinților Apostoli Petru şi Pavel începe luni, 8 iunie

pp
Sf Apostoli Petru si Pavel

Duminică este lăsata secului pentru postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel care este cunoscut in popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este randuit de Biserica in cinstea celor doi apostoli si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante. Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfintii Apostoli. Anul acesta postul incepe luni, 8 iunie si tine pana in ziua de 29 iunie. Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel nu are o durata fixa, deoarece inceputul lui este in functie de data variabila a Sfintelor Pasti.Acest post incepe intotdeauna in lunea dupa Duminica Tuturor Sfintilor, prima duminica dupa Rusalii – Pogorarea Sfantului Duh. Tinand seama ca mentinem Pascalia calendarului neindreptat, Sfintele Pasti se pot sarbatori intre 4 aprilie si 8 mai. Astfel, se poate intampla ca Duminica Tuturor Sfintior sa fie dupa 29 iunie si Postul Sfintilor Petru si Pavel sa se desfiinteze. Asa s-a intamplat in anii 1945 si 1956, cand Invierea a fost praznuita pe 6 mai. In cele doua cazuri, Sfantul Sinod a hotarat sa se tina trei zile dinaintea sarbatorii Sfintilor Apostoli. O situatie similara am avut si in anul 1983, cand am sarbatorit Sfintele Pasti pe 8 mai, iar Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel a fost numai de doua zile, 27-28 iunie. In Postul Sfintilor Petru si Pavel, sambata si duminica se mananca peste. Avem dezlegarea la peste si pe 24 iunie, atunci cand sarbatorim Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Dezlegarea la peste avem si luni, marti si joi, numai daca in aceste zile praznuim un sfant cu doxologie mare si cu cruce neagra in calendar. Cand o astfel de sarbatoare cade miercuri sau vineri se dezleaga la untdelemn si vin. Daca sarbatoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la peste, vin si ulei.În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase. Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării. Se spune ca cine se scoala de dimineata, in fiecare zi de post, ca sa vada rasaritul Constelatiei Closca, va avea tot anul parte de bine si i se vor implini toate dorintele.Tot traditia spune ca, pe durata postului, femeile nu au voie sa lucreze in casa pentru ca e vremea cand trec ielele si stramba trupul femeii pe care o gaseste lucrand.

sursa: http://ampress.ro/